duminică, 8 august 2010

Valea Alba - Fain!

Da. Valea Alba, celebra vale de abrupt din Bucegi nu imi mai este o necunoscuta. Asta se datoreaza in primul rand lui BogdaM, care a propus o tura intr-o zi in care avea programata o intalnire cu "a hot chick".

Auzind de propunere, l-am sunat pe Catalinux, el a acceptat imediat si iata-ne marti, 3 August 2010, la ora 7 asteptand o ocazie spre Ploiesti. Dupa ceva vreme, opreste un nene intr-o Skoda Octavia Tour, Catalinux ii spune...sa-i zic asa, poezia, si dansul ne ia in masina. Dupa ce am discutat foarte putin cu el, m-am apucat sa-i povestesc lui Ctlnx cum a fost la mare si in Delta, planuri pentru ziua in curs, si poate alte chestii. Aproape de Ploiesti, nenea ne intreaba unde ramanem, ii spunem ca tre' sa ajungem la Metro si zice "Ah, eu merg in centru dar pot sa ocolesc putin sa va las acolo" Noi explodasem de fericire in interior...Ajungem in cele din urma la Metro (de fapt la Petrom, ca sa luam ocazia spre Busteni), ii multumim si toate cele, el iese din masina si zice "stati asa", se duce la portbagaj, scoate portofelul si imi pune 50 lei in mana. A fost primul moment din viata mea in care vroiam sa spun ceva, orice, dar niciun cuvant nu-mi iesea pe gura (si nici nu ma baseam sa iasa pe alta parte). Ce ai putea sa ii spui unui astfel de om?

Apoi stam la ocazie spre Busteni si ne ia un baiat tinerel...vreo 25 anisori, intr-un golf 5, 2.0TDI, DSG :) In masina asta nu aveam cuvinte...eram pur si simplu uluit de cum poate functiona o cutie cu dublu ambreiaj - o inventie ce trebuia sa apara de foarte foarte mult timp.

Ajunsi in Busteni il asteptam pe BogdaM, imi cumpar niste mancare si apoi mergem in gara. Surprinzator, trenul a ajuns la timp si o dam incet dar sigur spre ... la verdeata. Am fost surprinzator de calm pentru situatia in care ma aflam: mergeam pe o vale de abrupt, nemarcata, condus de un pushtan de ... 17 anisori care nu isi aducea prea bine aminte pe unde e intrarea. Some would call me crazy, i call myself lucky.

Ajungem "la verdeata" si admiram Valea Alba in toata splendoarea ei: muuulte pietre, putina apa, si mai putina zapada, pe-aici, pe colo. Nefiind grabiti de niciun factor, nici nu ne gandim pe unde sa coboram asa ca ajungem la jumatatea vaii, mancam si decidem sa coboram pe Valea Priponului, vale despre care, iarasi, numai BogdaM stia.

Tura s-a adeverit foarte foarte frumoasa, exact conform asteptarilor, am acumulat cunostinte noi in materie de Bucegi: acum pot spune ca pe Valea Alba poate merge oricine capabil de efort fizic prelungit si caruia sa ii placa muntele abrupt :) Nu este nimic extrem de tehnic sau periculos - doar multi bolovani de care trebuie sa treci - mari sau mici, uzi sau uscati.

Valea Priponului este cea mai rapida cale de coborare de la Costila la Gura Diham pe care o stiu eu. Pur si simplu e o vale nemarcata care da in Valea Cerbului. Jos in Valea Cerbului am decis sa o luam pe scurtatura spre Diham, scurtatura recomandata la Marathon7500. Din pacate, am reusit sa ajung si la Gura Diham si am constatat ceea ce deja banuiam despre.

La intoarcerea acasa, am mers tot Busteni-ul pe jos si am mai si asteptat o gramada ocazie pana in Ploiesti. Ne-a luat un nene cu un TIR care, desi a acceptat sa ne ia fara bani, tot se astepta sa ii dam bani la coborare. Am mers pana la pod pe jos, pe noapte, foarte naspa, si apoi am stat si acolo destul de mult asteptand un nene cu un Santa Fee sa ne duca in Tgv but hey...totu-i bine cand se termina cu bine!

Cam atat despre Valea Alba. Urmeaza detalii despre programele de tineret valabile in UE.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu